04 February 2010

Povestea dozelor de bere

Venim azi pe la 9.30 de la Tesco si cand intru in bucatarie...peste cine dau...peste chinez (nu il mai vazusem de ceva vreme). Prepara mancarea....e "cook cheef at the restaurant". Asta ne zice de fiecare data cand ii laudam skill-urile la bucatarie :)

In timp ce noi preparam shake-ul de portocale...incep eu sa tusesc....dupa aia si Cristi. Chinezul facea mancare picanta. Mai picanta decat a indianului, condimentele lui n-au actionat asa rapid asupra papilelor noastre. Dar la chinezi...in 2 timpi si 3 miscari. Imi pare rau ca n-am putut sa-l filmez cand prepara mancarea :) Cred ca si miscarile cu care pui condimentele in mancare conteaza :P

Chinezul cum nu prea intelege engleza nu a inteles cand i-am zis ca eu nu vreau creveti din aia cu mustati si ochi negri iesiti din orbite....mai ales cu portie extra de sos picant. Macar mi-a pus in farfurie un crevete tanar fara ochi si fara mustati :) A fost bun....dar abia l-am mancat de picant ce era. Cred ca nici daca punea 3 Bhut Jolokia nu iesea asa picant crevetul.

Nu cred ca am povestit de berea care dispare cu dozele de la o zi la alta si care apare cu baxurile la fel de des:) Prima oara l-am suspectat pe el ca bea asa multa...dupa aia am zis ca poate totusi e ea (e si fumatoare...nici nu gateste...parca indeplinea conditiile)
Prima oara am vrut sa-l servim pe el cu suc de portocale, dar a zis ca bea bere. Am zis "Aha...deci el bea berea!!". Cand vine si chinezoaica o servim si pe ea...si ea ce zice "Nu, merci, beau bere" (ea vorbeste mai bine ca el engleza).

Concluzie: Amandoi beau bere multa

No comments:

Post a Comment